Franta

Probabil multe postari vor fi despre Franta. A fost primul loc nou, care nu s-a numit Romania pe care l-am vizitat si momentan a primit titlul de "Cel mai frumos loc din lume" :)
Sunt o persoana care se afla la granita intre adaptabila, sociabila si deschisa vs greu adaptabila, speriata, timida :)

Am hotarat sa plec dintr-o intamplare. De obicei spun "Mi-ar placea sa merg in Elvetia, Germania, Suedia, Finlanda, Austria bla bla bla". Si nu, nu merg. Asa a fost si cu Franta doar c-a intervenit ... "ceva":) De obicei nu tin sa impresionez insa dorindu-mi intr-una din seri sa impresionez pe cineva am spus: "As putea sa plec cu o bursa in Franta". Atat mi-a fost caci persoana in cauza m-a sustinut si incurajat. Iar inapoi nu puteam sa mai dau.

Testele se apropiau iar eu imi luasem gandul de la multe lucruri. Inclusiv de la Franta. Pana in momentul in care mergand cu niste colegi la Diham s-au intamplat lucruri atat de urate incat mi-am spus NU VREAU SA MAI STAU AICI! Si-am dat testele si le-am si luat.

Ma intreb acum De ce n-am ramas si semestrul II in Franta? Dar ma gandesc degeaba pentru ca nu gasesc un raspuns. Daca timpul m-ar readuce in perioada in care-am fost acolo clar as lua aceeasi decizie: de a sta un singur semestru. Acum insa ma gandesc ca nu muream daca mai stateam cateva luni:)