Friday, October 31, 2014

Ciocolata

Nu stiu daca exista persoana pentru care ciocolata sa fie un simplu desert. Pentru mine, o iubitoare de ciocolata, ea este mai mult. E pasiune, finete, gust, matase, simturi. Am primit azi o ciocolata Milka si ciocolata asta pot sa spun ca multi ani, in copilaria mea a reprezentat Elvetia. Pe vremea in care nu intelegeam foarte exact ca-i diferenta intre Elvetia si Germania. Erau pentru mine o singura tara dde genul 2 in 1. Si in ziua de azi daca ne gandim putin nu cred ca am spune ca-i mare diferenta intre cele 2.

(Ca si paranteza totusi, ceva mult mai bun decat Milka a fost o ciocolata TOBLERONE de 300 g cumparata de la "Mama ei" si anume de la granita Elvetiei cu Italia).

Am mancat un rand din ea si am lasat-o pe masa. Mai tarziu am revenit si am descoperit ca, la fel ca in fiecare an poti participa la un concurs. N-am citit detaliile. Nu stiu ce poti castiga. Probabil brelocuri, cani si marele premiu o excursie. Am dezlipit cartonasul de pe ea si am citit un cod. Mi-am amintit!!! Ceea ce mi-am amintit nu tine de un anumit sex. Nu tine de barbati sau de femei si nu conteaza daca persoana despre care vorbesc e femeie sau barbat. O sa ii spun, generic, EA (ea=persoana)

Era anul trecut cam pe vremea asta eu mergeam la Profi. Imi doream ca la casa de marcat sa fie o anumita persoana si priveam in stanga si in dreapta sa vad cine mai e prin magazin. Apoi plecam si pe intuneric imi tot puneam intrebarea daca imi doresc sau nu sa ma intalnesc cu Razvan. Mda, cred ca imi doream. Pentru ca ma intalnisem deja cu ea in 2 seri cand ma lua in brate si ma intreba unde  merg. Iar eu ii dadeam un raspuns foarte amuzant.
In seara cu pricina aveam in rucsac, niste faina, un mixer si un set de forme de prajituri. Aveam sa mai cumpar unt, oua, ciocolata si alte nimicuri pentru o prajitura. Pe raftul cu dulciuri tocmai fusese asezata un ALTFEL de Milka. Sub forma de braduti:) Ciocolata alba si cu lapte. Mi s-a parut minunata ideea. Aveam o pofta nebuna sa vad cum e. N-am cumparat. Eu aveam nevoie de alt tip de ciocolata.
Am plecat spre EA (Persoana respectiva). Am preparat prajitura folosind o ciocolata si jumatate si mi-a iesit atata compozitie incat am copt jumatate din ea. M-am plictisit. A mai copt si ea o tavita si restul l-am aruncat. Am si mancat din prajiturele iar apoi ea s-a intins in pat. Avea un pat imens. Eu numesc acel gen de paturi "de 3 persoane":) S-a trantit in pat, cu capul pe perna si a inceput sa butoneze telefonul. Tocmai isi cumparase telefon nou. daca la capitolul "sunet" l-a "incercat" intai pe el apoi oferindu-mi castile si spunand incantata "uite cat de bine si clar se aude", aparatul foto l-a "incercat", clar pe mine. Pentru prima oara :) Era asadar in pat intinsa si butona in continuare. Era ca un copil care descopera o jucarie noua. A fost amuzanta partea cu "prostule". Un buton odata apasat te inregistra si repeta dupa tine. Ea zice "Prostule!" Telefonul ii raspunde: "Prostule!" Ea zice: "Prost esti tu, nu eu!:)" Telefonul la fel.

Apoi se ridica din pat si scoate dintr-o punga ciocolata. Milka. Sub forma de braduti. Si am mancat. Si apoi am mancat jeleuri. Si am baut bere. Eu o gura.
Era concurs. Ca in fiecare an. Puteai castiga de 2X. 2 ceva-uri. Cani, veste, excursie pentru 2 persoane. Stateam de asta data amandoi intinsi pe perna. Se ridica intr-un gest brusc, ia ambalajul si zice "ia sa vedem cat noroc imi porti!" A intrat pe site-ul cu pricina si la intrebarea pe cine vrei sa iei cu tine intr-o excursie a scris ANA.

Eh, dar de unde atata noroc? Nu i-am purtat suficient!
Si cum spuneam ciocolata de azi mi-a amintit de intamplarea din seara aia. Mi-a adus pe fata un zambet cald.

Am avut multa incredere in ea. Era o persoana despre care nu auzisem nimic de bine. Niciodata. Lumea ma privea ciudat pentru simplul fapt ca eram curioasa sa o cunosc. Nu mi-a inselat increderea. Si chiar daca a trecut aproape un an de cand nu ne-am mai vazut pot sa spun ca e mai buna decat cea mai buna persoana cunoscuta pana acum :) (poate e totusi un pic o mica exagerare)
daca in prima zi cand am cunoscut-o eram destul de sigura ca 1. vom cobori din masina (am dat o fuga pana la munte) si imi va arata ceva iar apoi va fugi la masina si ma va lasa pe munte 2. imi va lua telefonul si va fugi 3. vor aparea dintr-odata niste oameni dubiosi eventual barbati care ma vor viola sau ceva :) si tot felul de prostii care mai de care, a doua oara cand ne-am vazut a fost minunat.
Nu e vorba ca imi place ca cineva sa se roaga de mine gen "serveste-te. dar te rog, insist, te rog mult, hai nu fy timida, serveste-te!", e vorba ca uneori nu vreau sa gust produse preparate de anumite persoane. NU IMI PLAC MORCOVII - SI NU IMI PLACE SA FIU STRESATA SA MANANC PRAJITURA CU MORCOVI!!!
Nu imi place nici sa fiu servita cu produse preparate de persoane care nu imi inspira incredere.
Si NU, NU ma servesc cand cineva imi trece prin fata CIOCOLATA, JELEURI SAU COLA! Imi plac mult prea mult si intotdeaua mi-e teama ca voi manca TOT si gazda se trezeste fara nimic.:)

Ea avea intotdeauna. Seara de seara. CIOCOLATA, NESTEA si JELEURI! La inceput serveam cateva jeleuri (ok, nu imi place sa ma apuc sa mananc caci nu ma mai opresc dar cand se-ntampla sa stau pentru 3-4 ore la o masa cu 2 scaune si fix in fata ochilor sa se afle punga cu jeleuri nu te poti opri :) ), ciocolata am mancat foarte putina iar Nestea...Cum goleam paharul ea il umplea. Si il goleam iar si il umplea iar :) Azi asa, maine asa pana cand a treia oara m-am obisnuit sa mananc cate jeleuri aveam pofta si sa beau cat ceai am pofta. Era foarte misto. Era o persoana rea din auzite, minunata din cunoscute si alaturi de care ma simteam perfect:)


No comments:

Post a Comment